by Ionut Dragomir Published 21 Sep 2021 7:48 EDT

fact checked by

Centre economice, culturale și sociale, orașele au schimbat lumea și continuă să o schimbe.

Cu peste 55% din populația lumii locuind în mediul urban, orașele consumă aproximativ 75% din energia totală la nivel planetar, iar asta rezultă în emisii de dioxid de carbon de peste 70% din totalul global.  În același timp, ele sunt și cele mai vulnerabile în fața creșterii nivelului Oceanului Planetar, ținând cont că 90% din ariile urbane se situează în zona de coastă. 

Astfel orașele poartă o mare parte din vina pentru încălzirea globală care le afectează direct, dar tot ele vin și cu soluțiile.

Mulțumită puterii economice, primăriile au un cuvânt tot mai important de spus în ceea ce privește viitorul întregii omeniri. Aici poți vedea cele mai bune metode și proiecte alese de edilii de orașe în lupta cu încălzirea globală. 

1. Planificare pentru combaterea încălzirii globale

Totul începe cu o idee. Ideea devine plan, iar planul devine realitate.

Cele mai bune inițiative menite să contracareze efectele încălzirii globale au avut la bază o idee îndrăzneață, un ideal care părea aproape imposibil de atins. Și totuși, s-a putut. Mulțumită implicării politicienilor locali și a cetățenilor, tot mai multe orașe devin exemple de sustenabilitate. 

Acesta este cazul orașului Curitiba din Brazilia. În ciuda sărăciei și a diferențelor în materie de venituri care se înregistrează în Brazilia, Curitiba a reușit să devină cel mai verde oraș din lume, cu peste 52 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. Totodată, proiectele de reciclare și reutilizare a materialelor, precum folosirea stâlpilor de telefon vechi ca materiale de construcție pentru clădirile de birouri, fac din Curitiba cel mai inovativ oraș din lume la ora actuală, într-un top alcătuit de LATimes.

Secretul succesului? Consistența.

Deși proiectul de reinventare a orașului pentru dezvoltare durabilă a fost început în urmă cu câteva decenii, el a rămas o constantă pe agenda tuturor primarilor care s-au succedat la conducere, indiferent de partidul politic din care făceau parte.

2. Orientarea spre energie regenerabilă 

ONU și OMS estimează că arderea combustibililor fosili ucide anual între 4 și 7 milioane de oameni ca urmare a poluării, singura soluție pentru remedierea problemei fiind o schimbare radicală a modului de producție a energiei.

Au fost făcute demersuri în acest sens, iar rezultatele sunt promițătoare.

La ora actuală, mai mult de 40 de orașe sunt alimentate în totalitate cu energie regenerabilă și multe altele urmează trendul. Printre cele mai populare inițiative se numără panourile solare instalate pe clădirile publice, fermele de vânt în locul sondelor de petrol și hidrocentrale în loc de termocentrale.

Astfel, orașe precum Reykjavik, Islanda, au reușit să își asigure alimentarea cu energie folosind 100% surse regenerabile. În San Francisco, energia din surse regenerabile ocupă 60% din total, iar în Paris, 35%.

Comparativ, în România, ponderea surselor regenerabile și nepoluante în totalul producției de energie ocupă aproximativ 40%, procent în ușoară creștere.

3. Modernizarea infrastructurii pentru eficiență energetică

Datorită consumului ridicat de electricitate, căldură și apă, clădirile au o contribuție majoră la emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru reducerea acestor emisii, orașele au trebuit să vină cu soluții cât mai eficiente și inedite.

Un exemplu bun este Singapore, supranumit “Orașul Grădină”. Aici, design-ul clădirilor înglobează tehnologii ecologice care minimizează pierderile și îmbunătățesc eficiența energetică. Turnurile Asia Square din Singapore reprezintă un model de design sustenabil, alimentându-se cu energie produsă intern de cea mai mare instalație de panouri solare din țară și propria fabrică de biodiesel. 

Toate acestea vin să întâmpine o problemă acută cu care se confruntă orașele – efectul de “Insulă de căldură”.

Temperatura în interiorul orașelor este, în general, mai ridicată decât cea a zonelor din împrejurimi. Diferența de temperatură se pune pe seama construcțiilor tipic urbane (clădiri, străzi etc.), care absorb și emană căldura Soarelui în loc să o reflecte, astfel formându-se o “Insulă de căldură”.

Pentru a contracara căldura excesivă și efectele ei negative asupra microclimatului urban, a apărut conceptul de acoperișuri și străzi “verzi”.

Paris și Basel sunt doar două exemple de orașe care au adoptat strategia acoperișurilor-grădină. Mulțumită acestei inițiative, temperatura în apropierea clădirilor a scăzut considerabil, în timp ce efectului izolant al acestor acoperișuri a dus la reducerea consumului de energie.

New York, Toronto și Copenhaga au abordat alte strategii, la fel de eficiente. Printre ele se numără vopsirea acoperișurilor în alb, utilizarea becurilor LED pentru iluminarea stradală, crearea de străzi “verzi”, optimizarea izolației termice a clădirilor și marcarea clădirilor în funcție de eficiența energetică, toate cu rezultate foarte încurajatoare.

4. Îmbunătățirea transportului pentru reducerea emisiilor 

Transportul este responsabil pentru aproximativ o treime din totalul de emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce a determinat autoritățile locale să includă îmbunătățirea transportului pe lista de priorități.

O rețea de transport organizată în jurul sustenabilității vine cu beneficii pentru toți cei implicați.

Aplicat corespunzător, un plan de reorganizare a infrastructurii de transport conduce la decongestionarea traficului, reducerea emisiilor nocive, scurtarea timpului petrecut în trafic și contribuie la îmbunătățirea sănătății cetățenilor.

Cu acest gând în minte, primari din toată lumea au demarat proiecte de succes în orașele lor.

Barcelona, spre exemplu, a introdus sistemul de “superblocuri”, un sistem simplu care implică interzicerea accesului autovehiculelor în anumite zone ale orașului, proiect care a făcut din Barcelona un lider mondial în reducerea emisiilor. Deși se află încă în derulare, planul proiectului implică redarea spre utilizare pietonală a peste 60% dintre străzi.

În Danemarca, primăria orașului Copenhaga a introdus o “super-autostradă pentru biciclete”, în timp ce taxele pentru autoturismele personale au fost crescute la 180%, astfel încurajând folosirea de mijloace de transport ecologice.

Sistemul de taxe pe poluare, menite să reducă poluarea excesivă în centrul orașului a fost introdus și în București. Pe lângă aceasta, primăria capitalei României a demarat un proiect de înlocuire a autobuzelor vechi cu autobuze electrice, alăturându-se celor 25 de orașe europene care plănuiesc reinventarea rețelei de transport în comun pentru a contracara încălzirea globală.  

5. Crearea de spații verzi și extinderea celor existente 

Toate orașele lumii au cel puțin un parc, dar cu o populație urbană în creștere, nevoia de extindere a spațiilor verzi devine tot mai acerbă.

Singapore dă din nou dovadă de spirit de inițiativă în conservarea mediului și îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii săi. Aici, peste 1 milion de metri pătrați de teren intravilan au fost folosiți pentru crearea unui parc și a celui mai mare rezervor urban de apă dulce din lume, în timp ce în vecinătatea orașului au fost plantați peste 3 milioane de copaci.

În Canada, primăria orașului Vancouver a decis că trebuie să existe un parc la nu mai mult de 5 minute de mers distanță pentru fiecare cetățean, iar în Copenhaga a fost introdus sistemul de “străzi verzi”.

Scopul principal al străzilor verzi este controlul fluxul de apă survenit ca urmare a furtunilor, dar și scăderea temperaturii, a cantității de dioxid de carbon din aer și reducerea poluării apelor. 

6. Reducerea utilizării plasticului 

Se estimează că emisiile din producția de plastic ar putea atinge 59 gigatone până în 2050, ceea ce înseamnă 10-13% din bugetul total de carbon rămas. 

Doar anumite tipuri de plastic sunt reciclabile, dar nici măcar acestea nu sunt reciclate în cele mai multe cazuri. Ele sfârșesc în oceane sau la groapa de gunoi, unde poluează apa, aerul și solul. Pentru a evita dezastrul, orașe din toată lumea au demarat proiecte menite să reducă la zero emisiile survenite din producția și gestionarea deșeurilor din plastic.

Dubai a începute demersurile prin interzicerea produselor de unică folosință în interiorul aeroporturilor sale, printre care și cel mai aglomerat aeroport din lume. San Francisco i se alătură, prin legi care fac reciclarea obligatorie pentru toți cetățenii și care interzic folosirea sticlelor, pungilor sau recipientelor de plastic.

România se află încă la început de drum cu proiectele de încurajare a reciclării, iar amenzile sunt, în general, doar pentru firme. Nu este și cazul Kenyei. Aici, producția sau utilizarea pungilor de plastic se pedepsește cu închisoare de până la 4 ani

7. Modernizarea tehnologiilor de gestionarea a deșeurilor

Populația urbană a depășit 4,2 miliarde în 2020 și continuă să crească. Odată cu ea, a crescut și consumul, iar volumul deșeurilor a atins valori nemaiîntâlnite. Gestionarea ineficientă a deșeurilor contribuie la efectele negative ale încălzirii globale, amenință sănătatea publică și creează disconfort pentru comunitățile locale.

În 2019, Liban s-a confruntat cu o “Criză a gunoiului”, perioadă în care cantitatea de gunoi a depășit capacitatea spațiilor de stocare. Efectele au fost dramatice – fumul survenit din arderea deșeurilor a pus în pericol sănătatea locuitorilor din zonă, străzile au fost invadate de gunoaie, iar guvernanții locali au reușit doar să improvizeze câteva soluții de urgență.

La polul opus, Songdo (Coreea de Sud) este un exemplu de gestionare eficientă a deșeurilor.

Mulțumită unui sistem ingenios de conducte subterane pentru colectarea gunoiului, orașul Songdo a reușit să reducă emisiile survenite în urma procesului de colectare și stocare a deșeurilor. Acest sistem complet automatizat colectează deșeurile menajere de la locuitorii orașului prin intermediul unor conducte presurizate și apoi le sortează pentru reciclare, îngropare sau ardere (combustibil biodiesel). 

Iar orașele unde un asemenea sistem este prea complicat de introdus, au venit cu alte soluții, mai ușor de implementat.

Fortaleza, Brazilia, folosește un sistem de captură a metanului emanat în urma procesului de descompunere a deșeurilor menajere. Acest sistem reduce scurgerile de gaze nocive în atmosferă, iar costurile de întreținere și achiziție sunt relativ joase, devenind astfel un model de urmat pentru celelalte orașe din Brazilia și din lume.

8. Descurajarea investițiilor în combustibili fosili și taxarea consumatorilor

Combustibilii fosili au alimentat Revoluția Industrială și, odată cu ea, încălzirea globală. Atât timp cât au resurse de exploatat și profit de încasat, companiile din domeniu nu vor da înapoi. Dar ele funcționează doar dacă au susținere din partea investitorilor. 

Dacă investițiile sunt retrase și redirecționate spre proiecte sustenabile, companiile care exploatează combustibili fosili le vor urma.

Urmând acest principiu, peste 1200 de instituții guvernamentale și non-guvernamentale de peste tot în lume au decis să-și retragă investițiile făcute în domeniul combustibililor fosili. Printre orașele cele mai active în acest demers, se numără Melbourne, San Francisco, Münster și Copenhaga, care au reușit să aducă schimbări majore în economie prin implicarea comunităților locale.

Pe lângă retragerea investițiilor, s-a acționat spre mărirea taxelor pe dioxidul de carbon, primăriile având aici mai mult control decât asupra investițiilor private.

Autoritățile locale din Oslo au stabilit ca target reducerea emisiilor de carbon ale orașului cu 95%, până în 2030. Pentru a atinge această performanță, s-a întocmit un buget de sustenabilitate, care este finanțat din banii poluatorilor, sub formă de taxe pe cantitatea de emisii.

Totodată, primăria orașului Oslo lucrează cu succes la scăderea cantității de combustibili fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și la diminuarea numărului de mașini prin reducerea locurilor de parcare și creșterea taxelor de drum. Ca alternativă, au fost construite benzi pentru biciclete moderne, care devin tot mai populare în rândul locuitorilor. 

Orașele României se aliniază trendului și fac pași repezi către sustenabilitate.

Anual, primăriile accesează fonduri externe și implementează proiecte menite să lupte împotriva încălzirii globale. Și, poate cel mai important, se observă o implicarea tot mai activă a populației în acest domeniu. Implică-te și tu!

Dacă metodele de sus te-au inspirat, ia atitudine și apasă butonul “Share” pentru a răspândi mesajul, apoi trimite-i un mail cu idei primarului tău. Câteva minute pot schimba lumea.

Referințe: UNHabitat, C40, BrazilReports, TheEcologist, LATimes, UNEnvironment, WHO, WEForum, Bloomberg, GlobalCitizen, EPA, NationalGeographic, NYU, EEA, NYTimes, TheGuardian, CIEL, TheNational, WorldOMeters, GoFossilFree, NorwayToday.

Was this page helpful?

Super offer 50% off

There are many foldable keyboards on the market, but consider preserving your

Super offer 56% off

There are many foldable keyboards on the market, but consider preserving your

More from Verdoo